Argumentul
From IDEAWiki Romania
Ce este un argument ?
Un argument este o încercare de a demonstra adevărul unei afirmaţii, numită concluzie, bazându-ne pe adevărul unei mulţimi de alte afirmaţii, numite premise. (http://en.wikipedia.org/wiki/Logical_argument)
Aproape toate clasificările găsite prin bibliografie au la bază acelaşi criteriu şi anume modul în care se construieşte raţionamentul. Astfel argumentele pot fi:
• Inductive
• Deductive
• Quasi-logice
• Bazate pe structura realului
• Etc.
Dar despre moduri de construire a argumentelor mai târziu. Deocamdată ne propunem să investigăm forma argumentului şi apoi conţinutul acestuia:
Afirmaţia (claim) reprezintă ceea ce vrem să susţinem, concluzia argumentului. Pentru a identifica mai uşor afirmaţia ne putem folosi de următoarele întrebări:
Posibile întrebări de identificare a afirmaţiei: Unde vreau să ajung? Ce vreau să demonstrez ? sau mai simplu Care este concluzia ?
Cuvinte/expresii/locuţiuni care indică afirmaţia: „în consecinţă”, „în concluzie”, „astfel”,”am putea trage cluzia”, „din aceste motive”.
Temeiurile (grounds) faptele sau alte informaţii pe care se bazează argumentul.
Temeiurile sunt practic adevărurile deja ştiute de la care pornim ca să facem afirmaţia: aceste adevăruri pot fi exemple, fapte, date, statistici sau citate din experţi. Este de recomandat să adaptăm temeiurile în funcţie de audienţă: unii ar putea da mai multă credibilitate cifrelor, în timp ce alţii citatelor din experţi. Este important de reţinut faptul că afirmaţia nu poate susţine mai mult decât arată temeiurile, dacă dovezile arată că 45% dintre tineri preferă Fanta, 30 % preferă Prigat şi 25% preferă Santal, ar fi neîntemeiat să afirmăm că majoritatea absolută (mai mult de 50%) preferă Fanta.
Posibile întrebări de identificare a temeiurilor: De unde ştiu (ceea ce am afirmat)? Ce mă face să fiu sigur ? Ce mă face să vreau asta.
Cuvinte/expresii/locuţiuni care indică temeiurile: „pentru că”, „având la bază”, „având în vedere”, „dat fiind că” etc.
Justificare (warrant): legătura dintre temeiuri şi afirmaţie.
Justificarea poate fi de multe ori subînţeleasă. Rolul ei este de a arăta cum anume, plecând de la temeiuri, am ajuns la afirmaţie. Ei bine aici intervin diferitele tipuri de raţionamente: inductiv, deductiv, cauzal etc despre pe care o să le detaliem mai încolo. Posibile întrebări de identificare a justificării: Cum ajung de la temeiuri la afirmaţie ? Care este legătura dintre temeiuri şi afirmaţie ? Haideţi să luăm un exemplu:
Am împrumutat stiloul iar acum nu mai am nevoie de el. Ei bine având în vedere că obiectele împrumutate ar trebui returnate după folosire, şi eu ar trebui să dau stiloul înapoi proprietarului.
Dacă ar fi să aşezăm elementele acestui argument după cum am arătat mai sus ar rezulta următoarea schemă:
Aceasta este triada principală a modelului de argument al lui Toulmin. Mai există şi alte elemente care duc la îmbunătăţirea argumentului, care pot fi descoperite citind articolul referitor la Modelul Toulmin extins. Pentru mai multe detalii consultaţi „O introducere în arta argumentării”, Karyn şi Donald Rybacki, Ed. Polirom, Cap. V, pp. 137-167.
Exerciţii:
I. Adevarat sau fals:
- În modelul de argument al lui Toulmin justificarea explică de ce temeiurile susţin în mod legitim afirmaţia.
- În modelul de argument al lui Toulmin, dovezile şi temeiurile reprezintă acelaşi lucru.
- Conform modelul de argument al lui Toulmin un argument acceptabil trebuie să includă în mod explicit toate elementele acestui model.
- În modelul de argument al lui Toulmin temeiurile sunt condiţii în care afirmaţia nu ar fi adevărată.
- Conform modelul de argument al lui Toulmin un argument corect poate să aibă una sau mai multe părţi care lipsesc.
- În modelul de argumentare al lui Toulmin, elemental ce constituie propoziţia susţinută de cel ce construeşte argumentul este afirmaţia.
- În modelul de argumentare al lui Toulmin, afirmaţia este o propoziţie ce nu poate fi demonstrată.
- Temeiurile reprezintă partea din modelul de argumentare al lui Toulmin ce consistă din dovezile ce susţin afirmaţia.
- Conform modelului de argumentare al lui Toulmin, dacă justificarea nu este prezentată în mode explicit argumentul nu ar trebui acceptat.
II. Întrebare: Ce maşină ar trebui să cumpărăm?
Răspuns 1: Ar trebui să cumparăm un Peugeot 307 TDI pentru că este foarte economic.
Răspuns 2: Ar trebui să cumparăm un Peugeot 307 SW pentru că este foarte sigur.
Răspuns 3: Ar trebui să cumparăm un Peugeot 307 CC pentru că este roşu.
Cerinţa 1: Fiecare răspuns se foloseşte de o presupunere nemenţionată. Aflaţi care sunt acestea.
Cerinţa 2: După ce aţi identificat fiecare presupunere aşezaţi fiecare dintre răspunsuri conform modelului argumentului lui Toulmin.
Exemplu: 1. Presupunere răspuns 1: Economia este criteriul principal pe care ar trebui să-l folosim în alegerea maşinii.
2. Model Toulmin răspuns 1: Afirmaţia: Ar trebui să cumparăm un Peugeot 307 TDI.
Temeiuri: Este foarte economic. (în mod normal aici ar trebui prezentate dovezi care să ateste acest lucru, exemplele sunt fictive în consecinţă): firma Invest Consulting din Oagadougou a publicat un studiu care afirmă că această maşină consumă cel mai puţin din întreaga gamă Peugeot. Firma Reparaţii de maşini S.R.L a făcut, la rândul ei un studio care să ateste faptul că acest tip de Peugeot are cel mai mic cost de întreţinere din seria 307.
Justificare: Ar trebui să cumpărăm maşina cea mai economică.
III. Construiţi un argument pentru afirmator şi unul pentru negator pentru fiecare din următoarele moţiuni: a. Justiţia ar trebui să fie întotdeauna nuanţată de clemenţă
b. Pentru atingerea de performanţe, competiţia este de preferat cooperării
c. Băieţii sunt mai bârfitori decât fetele
d. Fetele sunt mai uşuratice decât băieţii
e. Faima este mai importantă decât banii
f. Bărbaţii sunt superiori femeilor
