Interventia militara pentru instaurarea democratiei este justificata

From IDEAWiki Romania

Daca nu gasiti aici ceea ce cautati, va rugam ca in momentul in care gasiti sa impartiti si cu noi.

Cuprins

1 Definitii
2 Argumente pro
3 Argumente contra
4 Referinte

Definitii

1. Democraţie = regim politic în care puterea este exercitată de către popor, în mod direct sau indirect (prin reprezentanţi)

2. Intervenţie militară = acţiune de implicare armată directă în cadrul unui conflict a unor trupe aparţinând unui stat sau unor grupări de state

3. Justificat = îndreptăţit, motivat din perspectiva respectării drepturilor omului

[editează]

Argumente pro

Argumentul 1: Democraţia este de dorit.

Există cel puţin două motive care susţin acest argument:

1.Regimul democratic promovează şi susţine drepturile şi libertăţile umane (dreptul la demnitate umană, libertate şi securitate, protecţie împotriva torturii şi tratamentului inuman sau degradant, libera exprimare etc.) precum şi o serie de valori civice ca solidaritatea (a se vedea reacţia rapidă a americanilor în situaţii de criză), toleranţa şi coabitarea paşnică (în Statele Unite ale Americii trăiesc laolaltă latino-americani, chinezi, irlandezi, etc.)

2.Democraţia este un regim perfectibil. Prin simplul fapt că le garantează cetăţenilor dreptul la vot, sistemele democratice realizează o deschidere către perfecţionare cu ajutorul poporului, care poate să-şi manifeste dorinţa de a schimba anumite trăsături care nu-i convin (ca, de exemplu, luarea unei decizii prin referendum).

Aceste lucruri fac democraţia de dorit pentru că puterea de decizie aparţin, în ultimă instanţă, poporului.

Argumentul 2: Există motive pentru care democraţia ar trebui impusă prin intervenţie armată.

Poate cel mai important e cel de stopare a încălcării flagrante a Drepturilor Omului în situaţii precum:

1. dictatura lui Sadam Hussein în Irak, în timpul căreia adversarii conducătorului au suportat diverse forme de tortură. În plus, peste 250.000 de oameni au fost omorâţi în timpul răscoalei contra dictatorului, din ordinul acestuia [1], [2]. Victimele irakiene nu au beneficiat de drepturile de protecţie împotriva torturii şi tratamentului inuman, şi nici de dreptul la securitate, garantate de Declaraţia Drepturilor Omului.

2. Conflictele armate din Kosovo, din perioada 1996-1999, între separatiştii albanezi şi forţele de securitate sârbe şi iugoslave. În urma numărătorii controversate încă, s-a ajuns la concluzia că aproximativ 6.000 de albanezi şi 3.000 de sârbi civili au fost ucişi în timpul conflictului[3]. Acestora li s-a negat dreptul cel mai de preţ: dreptul la viaţă.

3. Dictatura militară din Haiti, în care Tonton Macoute, poliţia haitiană asemănătoare cu Cămăşile Negre din Germania, a ucis între 3000-5000 de persoane care se împotriveau regimului[4]. Acestor oameni li s-a încălcat, pe lângă dreptul la viaţă, cel la liberă exprimare a convingerilor politice. Acest fapt a atras atenţia Statelor Unite ale Americii şi Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În toate aceste cazuri, state sau uniuni de state (Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Organizaţia Naţiunilor Unite) au intervenit armat pentru restabilirea păcii şi instaurarea democraţiei.

Argumentul 3: Sistemele democratice impuse prin intervenţie armată funcţionează.

În fiecare din cazurile menţionate anterior, după intervenţia armată şi impunerea sistemului democratic, s-a observat o ameliorare simţitoare a gradului de respectare a Drepturilor Omului:

1. În Irak, după înlăturarea lui Saddam Hussein, au încetat opresiunile din partea puterii. Mai mult, după impunerea democraţiei, la primele alegeri legislative pentru Parlament din 30 ianuarie 2005, 58% din populaţia cu drept de vot s-a prezentat la urne[5], într-o ţară în care gradul de alfabetizare e sub 60% din populaţie[6] [7].

2. În Kosovo, la data de 23 februarie 1999, după intervenţia NATO şi a Naţiunilor Unite, s-au semnat Acordurile de la Ramboillet. În urma acestora, cele două grupări au oprit conflictele armate şi au ajuns la un compromis: Kosovo a obţinut autonomie şi a demarat alegeri libere pentru instituţii democratice, angajându-se să respecte Drepturile Omului.

3. În Haiti, după demersul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Statelor Unite ale Americii, au încetat masacrele politice, s-au organizat alegeri libere şi au fost demarate strategii pro-liberalizare.

În aceste cazuri, cetăţeni ai unor ţări aflate mult timp sub opresiune au beneficiat în cele din urmă de drepturile consemnate în Declaraţia Drepturilor Omului: dreptul la vot, dreptul la liberă exprimare, dreptul la securitate etc.

[editează]

Argumente contra

Argumentul 1: Impunerea democraţiei prin intervenţie militară este un paradox.

1. Democraţia în sine presupune alegerea poporului, iar o impunere dinafară, prin forţă armată a acestui regim exclude această posibilitate, fapt care reprezintă în sine o contradicţie. Dacă poporul doreşte să renunţe la conducătorul său, poate declanşa o revoluţie, dar nu trebuie forţat dinafară.

2. Pe lângă aceasta, intervenţia militară pentru democraţie echivalează oarecum cu formula "război pentru pace", în sensul că, pentru instaurarea unor drepturi precum drepul la viaţă, la liberă exprimare, la alegere etc., se sacrifică dreptul la viaţă al militarilor şi al victimelor colaterale.

Altfel spus, intervenţia militară contrazice tocmai drepturil omului pe care, teortic, se doreşte a fi introduse în mod forţat.

[editează]