Intrebarea compusa
From IDEAWiki Romania
Definitie
Intrebarea compusa, cunoscuta si ca intrebarea complexa sau intrebarea "incarcata", este o interogatie care contine o implicatie nedemonstrata, asemanandu-se din acest punct de vedere cu eroarea Begging the Question. Este o intrebare de tip "inchis" care solicita din partea interlocutorului un raspuns cu "da" sau "nu", insa nu asteapta un raspuns real. Din cauza ca in cadrul intrebarii sunt de fapt incluse mai multe premise, interlocutorul accepta automat acele premise in momentul in care se decide sa raspunda la intrebare cu "da" sau "nu" ("Te-ai oprit din a-ţi bate sotia?"). Bineinteles, o intrebare complexa nu constituie prin definitie o eroare de argumentare, ci doar in cazul in care presupozitiile incluse nu sunt adevarate (in cazul exemplului anterior, in cazul in care intrebarea era adresata unei persoane necasatorite sau care nu si-a batut niciodata sotia.)
O forma mai subtila este cea a implicatiei. In aceasta situatie, nu exista o eroare in formularea intrebarii, ci in insasi punerea intrebarii. Bunaoara, in cazul intrebarii "Domnule politician X, este adevarat ca aveti un frate in puscarie?" nu s-a comis nici o greseala. Nu i s-a impus interlocutorului sa conceada ceva neadevarat, iar cel care a pus intrebarea nu poate fi acuzat de rea-credinta (ca in situatia in care intrebarea ar fi fost "Domnule politician X, fratele dumneavoastra a iesit din puscarie?") Prin faptul ca intrebarea s-a pus insa, publicul capata senzatia ca ea s-a pus cu un anumit scop. Altfel spus, daca nu ar fi existat o suspiciune, aceasta intebare nu ar fi fost pusa.
Modalitatea de a nu cadea in capcana acestui tip de intrebari, care combina caracteristici ale unor erori de logica precum Begging the Question sau Falsa dilema/dihotomia, este de a refuza un raspuns de tip "da" sau "nu". Demontarea intrebarii si eliminarea premiselor implicite poate diminua sau elimina complet posibilele riscuri ale unui raspuns la o intrebare compusa.
Exemple
A)
Te-ai oprit din a face Z? Exemplul clasic de intrebare compusa (indiferent la ce trimite Z: a fi incapatanat, a intarzia la serviciu, a bea etc.). Daca raspunsul este DA, atunci inseamna ca ai facut Z si acum nu mai faci. Nu poti sa te opresti din a face o actiune fara ca mai intai sa o fi inceput. Daca raspunsul este NU, asta inseamna ca nu te-ai oprit, si fie faci in continuare Z, fie nu ai facut niciodata. Data fiind natura intrebarii si faptul ca raspunsul NU atrage dupa sine o anumita ambiguitate, este foarte usor pentru cel care pune intrebarea sa traga ulterior concluzia ca NU inseamna de fapt ca interlocutorul face (in continuare) Z.
B)
Veţi proteja viitorul copiilor voştri votând împotriva puterii? Oricine răspunde simplu, NU, apare ca nepăsător. In egala masura, daca cineva raspunde DA, se vede obligat sa voteze impotriva puterii, chiar daca acest lucru s-ar putea sa fie impotriva convingerilor sale politice. Premisa nedemonstrata este ca exista doar doua variante de alegere, si ca dintre acestea doar una este cea corecta. Exemple din această categorie sunt numeroase, mai ales în publicitatea comercială şi electorală. Bucureşti, Câştigi cu Y! Aici se presupune ca exista o singura cale daca vrei sa castigi, si anume sa votezi cu Y.
Referinte
http://www.fallacyfiles.org/loadques.html
http://www.csun.edu/~dgw61315/fallacies.html#Complex%20question
