Libertatea presei e mai importanta decat dreptul politicienilor la viata privata
From IDEAWiki Romania
Daca nu gasiti aici ceea ce cautati, va rugam ca in momentul in care gasiti sa impartiti si cu noi.
Cuprins |
Definitii
Libertatea presei = desfăşurarea activităţilor specifice presei de strângere şi transmitere de informaţii de interes public, fără intervenţia guvernului. Ca o menţiune suplimentară, există de la caz la caz, în funcţie de fiecare ţară, informaţii care pot fi considerate secrete de stat şi a căror publicare este socotită ca aducând prejudicii siguranţei naţionale. Accesul la aceste informaţii precum şi publicare lor sunt restricţionate prin lege.
Politician = 1. individ care este recunoscut în mod formal ca membru activ al instituţiilor de guvernământ ale unei ţări sau care urmăreşte câştigarea puterii în acele domenii 2. persoane cu funcţii de decizie în aparatul legislativ sau executiv al unui stat sau persoane numite în funcţii conexe prin intermediul unui aparat de stat (ex.: judecătorii Curţii Supreme)
Viaţă privată = totalitatea acţiunilor proprii unui individ care se petrec în afara locului de muncă sau a spaţiului public.
Argumente pro
Argumentul 1: Dreptul de a informa permite presei o monitorizare eficienta a vietii politice
Politicienii se vor prevala adeseori de dreptul la viata privata pentru a ascunde informatii care pot avea efect in spatiul public sau in activitatea lor oficiala. Unul dintre exemplele clasice de intruziune necesara este declaratia de avere. Politicienii sunt persoane care sunt conectate in permanenta la viata politica si majoritatea actiunilor lor nu raman fara repercursiuni la nivel oficial. Presa trebuie sa aiba posibilitatea de a atrage in orice moment atentia asupra neregulilor.
Argumentul 2: Functia politica presupune renuntarea la o parte a privilegiilor anonimatului
Preluarea unei functii politice atrage dupa sine o prezenta mult mai accentuata in spatiul public. Cea mai importanta modificare este proportia situatiilor in care politicianul poate actiona si vorbi in calitate de simplu individ, cu mult mai mica decat proportia cazurilor in care ceea ce spune si ce face poate fi interpretat ca pozitia oficiala in cadrul partidului sau al organismului de stat din care face parte. Mai mult, in calitate de reprezentant al populatiei cu drept de vot, el are datoria morala de a respecta o anumita conduita, la care se asteapta electoratul sau. De multe ori aspectul acesta conteaza de o maniera semnificativa (spre exemplu componenta familiala a fost in ultimul deceniu un element constant al luptei electorale din SUA), iar publicul trebuie sa fie informat.
Argumente contra
Argumentul 1: Concentrarea excesiva pe viata privata duce la crearea unui disconfort general
In momentul in care se pune presiune in toate aspectele, nu doar in cel al indeplinirii cu succes a functiei, ci si in cel al conduitei personale, presiunea este mult mai mare, si la fel si sansele de a incalca standardele sugerate de presa. Tensiunea intre politician si presa se amplifica, iar capacitatea acestuia de a se concentra pe chestiunile relevante scade sau isi pierde din consistenta. In ultima instanta, stressul excesiv survenit in aceste conditii poate fi neproductiva pentru politician, si prin aceasta si pentru electorat.
Argumentul 2: Politicianul este ales in functia publica in baza competentei, nu a caracterului sau personal
De cele mai multe ori alegatorii vor sa vada intr-o functie publica o persoana care sa le reprezinte interesele economice, sociale, politice etc. si sunt mai putin interesati de potentialele obiceiurile extravagante din viata privata a reprezentantului lor. Acest lucru nu le afecteaza bunastarea in mod direct, in vreme ce competenta profesionala da.
Referinte
Un exemplu de conflict la nivel de legislatie intre cele doua drepturi: http://sos.state.mt.us/RMB/Privacy.asp
Un articol care discuta implicatiile dezbaterii: http://www.indianexpress.com/res/web/pIe/ie/daily/19980407/09750564.html
