Lincoln Douglas
From IDEAWiki Romania
Cuprins |
Istoric
Lincoln-Douglas (prescurtat adeseori L-D sau LD)este un format de dezbateri introdus in SUA de catre National Forensic League in 1981 ca o alternativa la dezbaterile de tip Policy. Acestea din urma se concentrau pe discutarea unor strategii specifice pentru rezolvarea unor probleme si puneau obligatia de a dovedi punctul de vedere in sarcina afirmatorului. Formatul Lincoln-Douglas pe de alta parte, propunea discutiei teme de valoare, la un nivel mult mai general, si cerea atat afirmatorului cat si negatorului dovezi solide pentru a isi sustine punctele de vedere.
Numele formatului nu este ales intamplator. El face trimitere la o serie de dezbateri prezidentiale dintre Stephen Douglas si Abraham Lincoln, din 1858, in care principalele teme discutate se refereau la sclavie, moralitate, valori fi argumentarea din spatele valorilor.
Structura
La fel ca majoritatea celorlalte formate de dezbateri, LD pastreaza elementele de baza: o motiune, o tabara pro si una contra, un numar egal de vorbitori in fiecare tabara si timpi egeli de discurs pentru cele doua tabere. Spre deosebire de alte formate insa, exista un singur vorbitor afirmator si un singur vorbitor negator. Alte puncte de similaritate pot fi considerate rundele de chestionare incrucisata (ca in KP), sau faptul ca afirmatorul are deopotriva primul si ultimul discurs (ca in American Parliamentary). Structura completa a unei dezbateri de tip LD arata dupa cum urmeaza:
Discurs constructiv Afirmator - 6 minute
Runda de chestionare de catre Negator - 3 minute
Timp de gandire pentru Negator - 3-5 minute (in functie de turneu)
Discurs constructiv Negator - 7 minute
Runda de chestionare de catre Afirmator - 3 minute
Timp de gandire pentru Afirmator - 3-5 minute (in functie de turneu)
Primul discurs de reconstructie al Afirmatorului - 4 minute
Timp de gandire pentru Negator - ce ramane dupa utilizarea timpului precedent
Discursul de reconstructie al Negatorului - 6 minute
Timp de gandire pentru Afirmator - ce ramane dupa utilizarea timpului precedent
Al doilea discurs de reconstructie al Afirmatorului - 3 minute
Tipuri de motiuni
Modul de formulare a motiunilor in Lincoln-Douglas va poate ajuta sa va dati seama care este de fapt miza motiunii, ce anume se asteapta arbitrii sa discutati si care sunt termenii cheie din motiune pe care trebuie sa ii definiti. Astfel, putem vorbi despre 4 structuri diferite ale unei motiuni, dupa cum urmeaza:
Tipul 1
LIMITARE - ACTIUNE - EXPRESIE EVALUATIVA - SCOP DEZIRABIL
(In Romania) - (inasprirea pedepselor) - (este cea mai buna cale) - (pentru scaderea infractionalitatii.)
Aceste motiuni sunt rar intalnite in general, poate si din cauza ca tind sa fie neclare sau pot induce confuzie. In exemplul de mai sus, nu se cere sa demonstrati ca inasprirea pedepselor duce la scaderea infractionalitatii, ci ca este cea mai buna cale. Astfel, sarcina afirmatorului este de fapt dubla: pe de o parte sa demonstreze ca actiunea duce intr-adevar la scopul dorit, si pe de alta parte ca prin comparatie cu alte tipuri de actiuni aceasta este cea mai buna.
Tipul 2
AGENT - DATORIE - ACTIUNE - OBIECT
(ONU) - (are o datorie morala) - (de a interveni militar) - (in statele macinate de conflicte interne.)
AGENT - DATORIE - CANTARIRE - VALOARE 1 - VALOARE 2
(Statele) - (au o obligatie) - (in a pretui) - (salvarea de vieti omenesti) deasupra (principiilor politice si militare.)
In cazul de fata ceea ce se cere de la cei care dezbat este sa verifice daca sau nu un agent specificat (fie ca este vorba de o organizatie, de societate in ansamblul ei sau de indivizi) are o datorie (morala sau de alta natura) in a efectua o actiune pentru un obiect anume (alti indivizi, in general).
Tipul 3
ACTIUNE - COMPATIBILITATE CU O VALOARE
(Nesupunerea civica) (este justificata din punct de vedere moral.)
Un tip nou de structurare a motiunii care pare sa fie din ce in ce mai popular. Motiunile de acest tip sunt de obicei deschise, chiar daca uneori pot fi supuse unor limitari ("In Romania discriminarea pozitiva a populatiei de etnie roma este justificata.")
Tipul 4
LIMITARE - VALOARE 1 - CANTARIRE - VALOARE 2
(Atunci cand intra in conflict,) - (siguranta nationala) - (ar trebui sa fie mai importanta decat) - (libertatile individuale.)
Cel mai des intalnit tip de motiuni din acest format. De cele mai multe ori motiunile care pun in balanta doua valori sau doua tipuri de actiuni in vederea atingerii unei valori sunt limitate (fie prin sintagma atunci cand intra in conflict, fie spatial - In Romania/SUA/Europa). Atat afirmatorul cat si negatorul apara o valoare care nu are intaietate in mod absolut asupra celeilalte.
Definitiile
In dezbaterile Lincoln-Douglas partea de definire a termenilor-cheie nu e deloc simpla. E nevoie de mult mai mult decat de o definitie dintr-un dictionar, si de cele mai multe ori, acestea nici nu sunt recomandate. Desi sunt si cazuri in care termeni ca democratie, stat sau individ nu necesita o elaborare dincolo de definitia din DEX, majoritatea termenilor cheie din motiunile LD sunt mai degraba expresii ce trebuie luate si definite ca atare. Calitatea vietii, libertati individuale sau identitate nationala sunt concepte care nu se compun din suma definitiilor termenilor lor. Mai mult, ele fie nu se gasesc in dictionare (fie ele tiparite sau virtuale), fie nu au o semnificatie impartasita de toata lumea. Uneori chiar, aveti sanse sa extrageti o definitie abia dupa citirea unor carti de specialitate (daca vorbim despre globalizare ori legitimitate). Astfel, o prima lectie importanta este definirea termenilor in contextul motiunii (nu putem vorbi despre ideea de calitate a vietii in acelasi fel pentru o motiune ce tine de euthanasia ca intr-o motiune ce discuta necesitatea ajutorului oferit tarilor din lumea a treia).
O a doua lectie, la fel de importanta, in ce priveste etapa definirii termenilor cheie, este respectarea principiilor de fair-play. Exista o linie fina intre definire si trasarea liniilor de argumentare, linie pe care de multe ori debaterii ne-experimentati sau cei grabiti o depasesc. Bunaoara, daca intr-o motiune ca ONU are datoria de a interveni pentru aplanarea conflictelor dintre state negatorul defineste aplanare ca fiind rezolvare, el pune deja in sarcina afirmatorului o datorie de a demonstra mult mai mare decat ii cere motiunea de fapt, facand pozitia aproape nerezonabila intr-o motiune de valoare, care nu urmareste trasarea unui mod de lucru specific. Un set de definitii ar trebui sa-i permita jucatorului sa poata dezbate bine indiferent de ce parte se afla. Practica de a avea doua seturi de definitii (unul pentru afirmator si unul pentru negator) este un prim semn al unei abordari lipsite de fair-play!
Premisa de valoare si criteriul de valoare
Premisa de valoare in dezbaterile LD reprezinta o propozitie care trateaza un concept general referitor la o valoare si care este specifica strict cazului vostru. Justitia, moralitatea, egalitatea, progresul sunt toate valori importante pentru individul obisnuit. Bunastarea, intelegerea, urmarirea propriei fericiri sunt si ele valori, care insa pot sa nu fie la fel de importante pentru toata lumea. Ele pot fi explicate, iar necesitatea lor poate fi argumentata prin intermediul primelor exemple. Astfel, pot justifica ideea de bunastare in masura in care doresc egalitatea accesului la bunastare pentru toata lumea. Premisa de valoare trebuie sa raspunda la intrebarea de ce ar trebui sa-i pese cuiva? intr-o maniera convingatoare. De ce ar trebui sa intereseze pe cineva cat de tare intervine statul in viata cetatenilor sai? Pentru ca le afecteaza libertatea individuala. De ce ar trebui sa preferam spiritul legii inaintea literei legii? Pentru ca sustine mai bine ideea de justitie intr-o societate.
Intr-o dezbatere insa premisa de valoare nu e totul. E nevoie de o unitate de masura care sa poata fi folosita de arbitru pentru a observa in ce masura argumentele duc la premisa. Aceasta unitate reprezinta criteriul de valoare. Criteriul reprezinta acel aspect al premisei de valoare in functie de care ne dam seama daca am obtinut ce doream sau nu.
Cele doua concepte sunt adeseori dificil de inteles si de utilizat corect intr-un caz. Unul dintre cele mai simple moduri de a le identifica este de a merge din aproape in aproape dupa un model simplu si aproape matematic in abordare:
Pasul 1:
"Motiunea spune ca X este mai important decat Y si asta sustin si eu in calitate de Afirmator/Negator"
Pasul 2:
"X este mai important decat Y pentru ca doar X duce la PV (premisa de valoare: ceva dezirabil si specific)"
Pasul 3:
"Vom sti ca prin X atingem PV cand CV (criteriul de valoare - o conditie cuantificabila, o unitate de masura) "
Pasul 4:
"X este mai important decat Y pentru ca doar prin X ajungem la CV, si astfel la PV, dat fiind ca ARG. 1 si ARG. 2"
Rolurile vorbitorilor
Discursul contructiv afirmator
In cazul afirmatorului, primul discurs nu e foarte greu. Cazul e pregatit dinainte si trebuie doar sa se incadreze in timpul alocat. Elementele care ar trebui sa intre in componenta acestui discurs sunt: citatul de deschidere, definitiile, explicarea premisei si criteriului de valoare, explicarea argumentelor si concluziile.
Runda de chestionare incrucisata
Articolul principal: Chestionare incrucisata
Runda de chestionari din LD ar trebui pe cat posibil sa se concentreze pe clarificarea termenilor folositi, a pozitiei adoptate si a valorilor la care adera oponentul. Spre deosebire de formatul Karl-Popper, in Lincoln-Douglas sunt incurajate intrebarile de tip Cum? sau De ce?, pentru ca ele sunt cele care permit discutarea motivelor care stau in spatele sustinerii unor valori. Dincolo de aceasta diferenta insa, alte reguli si sugestii privitoare la CX raman valabile:
- nu va uitati la oponent cand intrebati/raspundeti;
- formulati-va intrebarile ferm, dar politicos;
- dati raspunsuri sincere, chiar daca ele pot fi folosite ulterior in favoarea oponentului;
- ganditi de fiecare data raspunsul pe care il dati, nu oferiti raspunsuri prestabilite;
- cand puneti intrebari, nu limitati niciodata repondentul la da sau nu.
Discursul constructiv negator
Similar altor formate de dezbateri, discursul constructiv negator este de fapt o combinatie intre o prima respingere a cazului afirmator si prezentarea cazului negator. Ca atare, discursul ar trebui vazut ca fiind compus din doua discursuri mai mici, si structurat ca atare. Ordinea in care prezentati cele doua parti ale discursului este in intregime la latitudinea voastra, desi firesc ar fi sa incepeti cu respingerea. In acest caz, ar fi bine sa nu uitati sa:
- scoateti in evidenta eventualele elemente lipsa din constructia argumentelor;
- atrageti atentia asupra erorilor de natura factuala;
- aratati importanta argumentelor pe care le-ati respins sau pe care oponentul nu le-a resustinut;
- evitati argumente de tip omul de paie;
- atacati afirmatiile absolute ("intotdeauna", "niciodata", "nimeni", "oricine" etc.)
Primul discurs de reconstructie afirmator
Locul in care cele mai multe dezbateri se castiga sau se pierd, este un punct crucial pentru ca lasa afirmatorului o sarcina foarte dificila: aceea de a respinge argumentele negatorului si de a reconstrui propriul caz in doar 4 minute. In mare, strategia de respingere nu este foarte diferita de cea a negatorului. Strategia de resustinere a propriului caz este insa usor diferita decat in mod normal, si ar trebui sa se concentreze pe "minimizarea pagubelor", mai degraba decat pe o reconstructie sustinuta. Altfel spus, pentru a reusi sa includa in raspunsul sau tot ce este necesar, afirmatorul trebuie sa isi resustina argumentele prin trimitere la analiza initiala, mai degraba decat prin aducerea unor motive si rationamente noi.
Discursul de reconstructie negator
In egala masura dificil este si discursul ce urmeaza. In doar 7 minute negatorul trebuie sa acopere nu doar tot ce s-a discutat pana atunci, ci si sa isi prezinte concluziile. Totusi, negatorul are un avantaj major asupra afirmatorului: acest discurs este deja al doilea in care poate contraargumenta cazul afirmator. Mai mult, afirmatorul de buna seama nu a avut foarte mult timp pentru a intra in detalii sau pentru a acoperi toate criticile in discursul sau de reconstructie. Este punctul in care negatorul poate ataca cel mai bine.
Al doilea discurs de reconstructie afirmator
Un discurs care depinde foarte mult de cum a decurs restul dezbaterii. Daca pana in acest punct dezbaterea a mers in favoarea afirmatorului, atunci e suficient un discurs care sa sublinieze punctele importante, sau pur si simplu sa readuca aminte care au fost argumentele afirmatorului. Daca insa discursul constructiv sau primul discurs de reconstructie au avut probleme serioase, acest ultim discurs aproape ca nici nu mai conteaza pentru arbitru.
Referinte
Manual oficial LD: http://www.lddebate.net/
Inregistrari video ale unei dezbateri LD: http://debate.uvm.edu/learnld.html
SIte-ul oficial al National Forensic League: http://www.nflonline.org/Main/HomePage
Site cu ultimele noutati din lumea formatului LD: http://news.lddebate.com/
