Karl Popper

From IDEAWiki Romania

Jump to: navigation, search

Cuprins

Principii generale

Formatul de dezbateri Karl Popper (KP) este o forma structurata de dezbatere educationala, care are la baza dialogul dintre doua echipe, numite in mod formal Afirmatori si Negatori. Fiecare dintre cele doua echipe este compusa din 3 membri, ai are la dispozitie o cantitate egala de timp pentru a argumenta in favoarea sau impotriva unei teme. Aceasta din urma poarte numele de motiune, si este cel mai adesea o afirmatie care permite atat sustinere cat si contrazere. Participantii intr-o runda de dezbateri trebuie sa comunice argumente in baza unor rationamente logice si a unor dovezi palpabile, nu in functie de opiniile personale cu privire la tema discutata. Adeseori, vorbitorii cu experienta in dezbateri se vad nevoiti sa sustina idei total opuse convingerilor lor. Un meci de dezbateri KP se desfasoara in fata unui arbitru, care trebuie sa urmareasca argumentele vorbitorilor si sa decida o echipa castigatoare, in functie de principiul "Care echipa a fost mai convingatoare in dezbatere?", fara ca decizia sa fie afectata de convingeri personale sau lucruri care nu s-au spus in dezbatere. Luarea acestei decizii se face atat prin judecarea argumentelor facute, cat si prin evaluarea acelor chestiuni care pot fi definite ca elemente de prezentare a discursului.


Structura unei runde de dezbateri KP

O runda de dezbateri este compusa formal din 10 sectiuni distincte: 6 discursuri si 4 chestionari incrucisate, dupa cum urmeaza:

A1: Prima pledoarie constructive afirmatoare: 6 minute

Prima pledoarie a unei runde de dezbateri, in care echipa afirmatoare isi prezinta complet cazul, aratand toate motivele pentru care motiunea in discutie ar trebui acceptata. Se prezinta «criteriul» ca standard din perpectiva caruia echipa interpreteaza tema. Desi echipa sa isi prezinta de-a lungul dezbaterii extinderi si dezvoltari ale argumentelor din acest prim discurs, membrii echipei trebuie sa pastreze pe tot parcursul rundei definitiile, criteriul si argumentele prezentate.

Chestionare incrucisata

CX1 N3 pune intrebari lui A1: 3 minute

Este folosita pentru a clarifica, a identifica punctele slabe din argumentele oponentilor, cat si pentru a obtine concesii generale. Pentru ca avantajele si concesiile obtinute in CX sa conteze la arbitraj, acestea trebuie sa fie utilizate in urmatoarele discursuri, pentruca arbitrii nu au dreptul sa sesizeze «din oficiu» importanta rezultatelor obtinute in CX.

N1: Pledoaria constructiva negatoare: 6 minute

Echipa negatoare prezinta un caz complet impotriva motiunii. Aceasta sectiune este inceputul respingerii argumentelor afirmatoare, care sunt contra-argumentate in ordinea prezentata de afirmatori. Daca definitiile propuse de afirmatori nu sunt contestate in aceasta sectiune, ele raman valabile. Tot astfel, daca negatorii nu avenseaza un criteriu propriu, atunci runda va sta sub emnul cerintelor impuse prin criteriul conceput de afirmatori.

CX2: A3 pune intrebari lui N1: 3 minute

A2: Pledoaria afirmatoare de reconstructie: 5 minute

Al doilea vorbitor al echipei afirmatoare prezinta respingerile aduse de echipa sa impotriva argumentelor prezentate de n1 si raspunde respingerilor aduse cazului afirmator de catre echipa negatoare-reconstructie. Daca nu respinge o anumita idee din cazul negator, acea idee ramane valabila.

CX3: N1 pune intrebari lui A2: 3 minute

N2: pledoaria negatoare de reconstructie: 5 minute

Aceleasi indatoriri ca A2, dar din perspectiva negatoare.

CX4: A1 pune intrebari lui N2: 3 minute

A3: pledoaria finala a echipei afirmatoare: 5 minute

Prezinta, urmarind structura prezentata de la inceputul dezbaterii, argumentele forte ale echipei sale, atragand atentia arbitrilor asupra eficientei propriei echipe, a fisurilor echipei oponente si asupra celor mai importante zone de controversa:«arii de conflict».incearca sa convinga arbitrii ca echipa afirmatoare este cea care a castigat runda, fara sa poate aduce noi argumente sau dovezi.

N3: pledoaria finala a echipei negatoare: 5 minute

Aceleasi indatoriri ca A2, dar din perspectiva negatoare.

Exista reguli specifice cu privire la roluri si atributii ale vorbitorilor pentru fiecare dintre cei 6 participanti intr-o dezbatere.

Cand vorbim despre unitatea de baza a unui discurs, vorbim despre argument, iar modul in care argumentele sunt structurate in cazul primului discurs afirmator poate fi inteles mai bine prin studierea modului in care poate fi construit un caz la prima vedere. In egala masura, membrii echipelor trebuie sa demonstreze inconsistenta pozitiei echipei oponente prin folosirea tehnicilor de respingerea argumentelor. Nu trebuie uitata importanta unui element de baza in stabilirea dezbaterilor ca forma educationala de dialog structurat: dovezile.

Ultima parte a articolului despre cazul la prima vedere sugereaza o posibila structura pentru motiunile de valoare. Un tip aparte de caz este cel care se cere a fi construit in cazul motiunilor de strategie.

Roluri si atributii ale vorbitorilor

Primul vorbitor al echipei afirmatoare (A1)

Este cel care deschide dezbaterea si pune bazele de discutie pentru discursurile ce vor urma, in cadrul unei pledoarii de 6 minute. Cea mai importanta datorie a sa este cea de a prezenta un caz la prima vedere (prima facie case), adica un caz suficient de clar intemeiat pentru a sustine pozitia afirmatoare. Structura generala a unui caz cuprinde:

- definirea termenilor motiunii si a termenilor importanti ce vor fi folositi in cadrul dezbaterii;

- propunerea unui criteriu pentru luarea unei decizii cu privire la echipa castigatoare;

- argumente clar formulate si sprijinite prin dovezi care sustin motiunea si sunt relevante pentru criteriul propus (in general 3-5 argumente sunt suficiente pentru a fi prezentate pe larg in primul discurs).

Este important ca maniera de prezentare a primului vorbitor afirmator sa fie una convingatoare si bine structurata. O dezbatere care porneste la drum cu un discurs neclar si un vorbitor nesigur pe sine are toate sansele sa fie o dezbatere neclara sau dezechilibrata.

Primul vorbitor are de asemenea datoria de a raspunde intrebarilor din prima runda de chestionare incrucisate, pe durata a 3 minute. El trebuie sa cunoasca in profunzime cazul afirmator, pentru a putea clarifica eventualele intrebari ale negatorilor, si pentru a putea completa cazul cu anumite legaturi logice sau dovezi daca acestea sunt solicitate de echipa negatoare.

Totodata, A1 are sansa de a pune intrebari celui de-al doilea vorbitor al echipei negatoare, in cadrul unei runde de chestionare incrucisata, cu scopul de a cere clarificari sau de a pune in evidenta scapari ale cazului negator.

Primul vorbitor al echipei negatoare (N1)

Vorbitorul N1 are o sarcina mult mai complexa decat vorbitorul A1. Avand la dispozitie un discurs constructiv de 6 minute, acesta trebuie sa respinga cazul prezentat de echipa afirmatoare si sa introduca totodata continutul propriu al echipei negatoare. Cazul propriu nu necesita acelasi nivel de detaliu ca cel al echipei afirmatoare, dar trebuie sa fie structurat la fel de clar. Este decizia vorbitorului N1 daca prezinta intai cazul propriu, si mai apoi respinge cazul propus de afirmatori, sau viceversa. Important este sa acopere ambele aspecte, si sa acorde cel putin jumatate din timpul sau cazului afirmator. Principala datorie a negatorilor este de a respinge cazul afirmator. Cazul propriu este mai putin important, si uneori poate lipsi cu desavarsire.

Primul discurs negator este un moment propice pentru clarificarea aspectelor legate de definitiile si criteriul propus de afirmatori. In cazul in care negatorii doresc sa introduca modificari in cele doua arii, trebuie sa mentioneze motivul (lipsa de fair-play, ambiguitate) si sa propuna noi definitii/un nou criteriu care sa respecte critica adusa definitiilor/criteriului echipei adverse. Daca aceste mentiuni nu se fac la primul negator, de cele mai multe ori arbitrul poate sa nu ia in considerare mentiunile ulterioare referitoare la aceste aspecte.

In privinta CX-urilor, datoria primului negator este similara primului afirmator, doar ca din perspectiva echipei sale.

Al doilea vorbitor al echipei afirmatoare (A2)

Vorbitorul A2 trebuie sa isi foloseasca discursul de 5 minute pentru a acoperi doua indatoriri de baza:

- reconstructia cazului afirmator dupa atacul negator;

- respingerea ideilor prezentate in cazul negator;

Desi trebuie sa aiba in vedere ambele indatoriri, A2 are ca sarcina principala reconstructia cazului propriu. De asemenea, orice discutii referitoare la definitii si criteriu initiate de negatori trebuie continuate si clarificate din perspectiva afirmatoare. Argumentele neacoperite in cadrul discursului sau vor putea fi scoase in evidenta de al treilea vorbitor al echipei negatoare ca fiind acceptate de catre afirmatori.

Vorbitorul A2 trebuie totodata sa isi sustina pozitia in cadrul unui CX de 3 minute.

Al doilea vorbitor al echipei negatoare (N2)

Indatoririle vorbitorului N2 sunt identice cu cele ale vorbitorului A2, numai ca din perspectiva negatoare.

Al treilea vorbitor al echipei afirmatoare (A3)

Una dintre cele mai complexe sarcini din cadrul dezbaterii ii revine vorbitorului 3 al fiecareia dintre echipe. Vorbitorul A3 trebuie sa atinga 4 puncte importante in cazul discursului de 5 minute pe care il are la dispozitie:

- o ultima respingere a argumentelor aduse in discutie de vorbitorul N2 (de asemenea, acum e momentul propice pentru a mentiona argumentele care au fost pierdute din vedere de negatori pe parcursul dezbaterii);

- o balanta a celor doua cazuri si o prezentare a evolutiei dezbaterii;

- prezentarea principalelor arii de conflict din cadrul dezbaterii si argumentarea motivelor pentru care afirmatorii au fost mai convingatori pe o anumita arie de conflict;

- sugerarea unor arii de vot pentru arbitri; selectarea celor mai importante dintre ariile de conflict si motivarea importantei lor in cadrul dezbaterii in calitate de arii in functie de care arbitrii ar trebui sa voteze.

Vorbitorul A3 trebuie sa ofere o imagine de ansamblu asupra intregii dezbateri, si sa se concentreze mai putin pe respingerea punctuala a ideilor negatoare de pana la acel moment.

Totodata, al treilea vorbitor al echipei afirmatoare are un rol foarte important in cadrul rundei de chestionare incrucisata cu primul vorbitor al echipei negatoare, in clarificarea chestiunilor care tin de abordarea negatoare.

Al treilea vorbitor al echipei negatoare (N3)

Indatoririle vorbitorului N3 sunt identice cu cele ale vorbitorului A3, numai ca din perspectiva negatoare.


Referinte